In vreme ce alte adolescente viseaza cu ochii deschisi la baieti, Calla Tor isi cunoaste deja destinul: la terminarea liceului, fata-lup va deveni partenera masculului alfa Ren Laroche, alaturi de care va conduce o noua haita de lupi Gardieni, luptand umar la umar pentru a apara, chiar cu pretuieste cu pretul vietii, locurile sacre ale Pazitorilor.
Dar, dupa ce incalca legile stravechi ale stapanilor ei salvandu-l de la moarte pe frumosul muritor Shay, incetul cu incetul, Calla incepe sa puna la indoiala soarta care i-a fost harazita, propria existenta si intreaga ei lume. Secrete adanc ingropate iesusor usor la suprafata si odata cu ele, devine tot mai clar ca nimic nu este ceea ce pare a fi. Ea stie ca, daca asculta chemarea inimii, va pierde totul – poate chiar si propria viata. Merita oare o iubire interzisa sacrificiul suprem?
PAREREA MEA
O sa va spun din start ca asta nu este doar o alta carte cu, si despre varcolaci. Daca o s-o cititi, o sa vedeti despre ce vorbesc.
Este o carte buna, frumoasa, dar ii lipseste ceva. Subiectul este cel care m-a atras, cel care m-a facut sa vreau s-o citesc. Mi-a suras ideea de soarta harazita, de lupi, si, sa fiu sincera, Pazitorii din descrierea cartii, m-au intrigat. Asa ca m-am pus pe citit. Am terminat-o in trei zile, dar sincer, m-am cam chinuit s-o citesc. Nu ca nu mi-ar fi placut, insa, nu stiu... am impresia ca (scuzati cacofonia), cartea este putin fortata. Sunt unele pasaje, fragmente, care pur si simplu m-au plictisit. M-au facut sa-mi duc mana la gura, in timp ce cascam pe jumatate adormita.
Pe de alta parte, cand a aparut actiunea, ehe... aici e alta poveste. Am stat si am citit, oricat de obosita am fost, si oricat de mult as fi vrut sa ma afund in patutul meu pufos. M-a tinut cu sufletul la gura, nu m-a lasat s-o las din mana pana nu am aflat deznodamantul. Era palpitant, si parca simteam cum imi creste adrenalina in timp ce citeam.
"... Daca isi pierdea controlul si se transforma in lup, eram amandoi pierduti.
- Nu te misca, am suierat eu. Trebuie sa te linistesti."
Personajele, mi-au placut si nu. Tot aceeasi problema, unele erau plictisitoare, sau nu le intelegeam rostul in carte...
Dupa Calla, cel mai mult mi-a placut Shay. Indiferent de situatie, cat era ea de grava, o facea pe Calla sa rada, reusea sa-i inlature starea de tensionare. Si, ca personaj, Shay mi-a parut unul reusit. Fata de Ren, care se poarta nu tocmai potrivit cu Calla, cel putin mie asa mi s-a parut, Shay este dulce ca mierea. Presupun ca v-ati dat seama ca este vorba despre un triunghi amoros. Cu alte cuvinte, gasim si pasiune in carte.
Asa cum am mai spus, cartii ii lipseste ceva, dar nu ma intrebati ce, nu-mi dau seama. Si faptul ca este plictisitoare pe alocuri, si usor fortata, ma impiedica sa-i dau cinci puncte din cinci. Dar daca va doriti o lectura... usoara, sa zic, intr-o zi ploioasa, sau intr-un moment in care vreti sa luati o pauza mica, dar nu vreti totusi sa renuntati sa cititi, v-o recomand. In alte conditii, nu.
NOTA: 3/5
3 comments:
Hmm, recenzia ta ma face sa fiu dezamagita, caci am asteptari destul de mari de la ea ( plus ca mi-o doresc de ceva vreme ) si totodata ma face sa mi-o doresc si mai mult. De ce? Pentru ca iubesc cartile care au momente de suspans. Plus ca citatul mi s-a parut foarte interesant ( desigur, si vag ).
De obicei, cand vad ca primeste 3/5 ma gandesc ca nu o mai vreau. Dar tot o vreau =))
Asta e opinia mea, tie e posibil sa-ti placa suficient cat sa-i dai 5/5. Si eu aveam asteptari de la ea, dar pun pariu ca urmatoarea carte va fi mult mai buna. :D
Post a Comment